ZILE FESTIVE, instituite de Parlament în 2015. Ziua Bărbatului, pe agenda deputaţilor

*** Printre sărbătorile declarate prin lege se numără ziua de 21 martie — Sărbătoarea Sosirii Primăverii (Nawrez) pentru membrii minorității tătare turco-musulmane din România.

Potrivit actului normativ, în localitățile în care se organizează manifestări dedicate sărbătorii autoritățile locale pot contribui cu sprijin logistic sau financiar, după caz. În expunerea de motive se precizează că Nawrez este asemănată cu sărbătoarea de Paște a creștinilor prin prisma compatibilității legate de tradiții și obiceiuri.

Cu ocazia acestei sărbători se vopsesc ouă în trei culori — roșu, galben și verde—, iar tradiția spune că până ce pe pământ nu cad coji de ouă nu vine primăvara.

*** O altă lege adoptată de parlamentari prevede că data de 28 noiembrie este declarată Ziua Bucovinei, dată la care s-a proclamat alipirea acestei provincii la Patria Mamă.

Alte articole

Parlamentul României, mai jenant decât o gala RXF! TikTok-erul Makaveli, înjurături şi discurs suburban de la pupitrul oficial! „Ascundeţi-vă soţiile!”

Gigi Becali a făcut circ în Parlamentul României. Gest reprobabil al deputatului AUR: „Nu ţi-e rușine? Ia dă, mă, telefonul ăla încoace! Eşti obraznic!” VIDEO

Inițiatorii actului normativ reamintesc că în data de 28 noiembrie a fost convocat la Cernăuți un congres general al Bucovinei, la care au participat reprezentați ai românilor și ai tuturor etniilor din această provincie.

Legea spune că, în contextul acestei sărbătoriri, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și instituțiile publice pot organiza manifestări cu caracter cultural-științific. Fondurile necesare organizării acestora vor fi asigurate din bugetele locale sau, după caz, din bugetele autorităților administrației publice centrale ori ale instituțiilor publice.

*** Data de 14 noiembrie a fost declarată prin lege Ziua Dobrogei.

Sărbătorirea anuală a Zilei Dobrogei poate fi marcată de autoritățile centrale și locale, precum și de instituțiile publice de cultură din țară și străinătate prin organizarea unor programe și manifestări cu caracter cultural-științific.

Guvernul și autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor și stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

*** Parlamentul a decis, de asemenea, proclamarea zilei de 10 Mai drept sărbătoare națională.

În expunerea de motive, inițiatorul proiectului, senatorul PNL Puiu Hașotti, arăta că la data de 10 Mai sunt trei momente istorice diferite: începutul domniei lui Carol I, independența de stat a României și încoronarea primului rege al țării, toate trei legate indisolubil de instituția monarhiei.

*** Ziua Națională a Costumului Tradițional Românesc va fi serbată în fiecare an pe data de 16 mai.

Această zi va fi sărbătorită de Rusalii, zi în care urmează să fie organizate manifestări cultural-artistice prin care să se promoveze valoarea portului popular românesc din toate zonele, dar și pe cel al minorităților naționale, după cum se arată în lege.

Cu prilejul acestei sărbători se organizează activități sociale, spectacole și concursuri cultural-artistice, prin care se evidențiază valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiționale specifice fiecărei zone și se difuzează, prin mijloacele de informare în masă, materiale ce vizează domeniile de interes ale tezaurizării patrimoniului cultural material și ale patrimoniului cultural imaterial la nivel național.

Legea spune că, în cadrul curriculei școlare pentru clasele IV — XII, la disciplina educație civică — sau disciplinele echivalente—, vor fi incluse două ore, în luna mai, consacrate tematicii portului tradițional al zonei și portului tradițional al minorităților naționale din România, precum și semnificației acestora în conturarea și păstrarea identității naționale etnice.

*** Ziua Românilor de Pretutindeni se va sărbători, în fiecare an, în ultima duminică a lunii mai. O lege în acest sens a fost adoptată în acest an de către Parlament și promulgată de președintele Klaus Iohannis.

„Considerăm perioada de celebrare a Zilei Românilor de Pretutindeni ca fiind una propice activităților culturale, organizării de spectacole și alte acțiuni proprii dedicate românilor care au ales să trăiască în afara granițelor țării”, afirma în expunerea de motive inițiatorul legii, deputatul Aurelian Mihai.

*** O altă sărbătoare declarată prin lege este Ziua egalității de șanse între femei și bărbați, marcată la data de 8 mai, având drept scop promovarea egalității de șanse între sexe ca parte integrantă a politicii sociale.

Cu această ocazie, autoritățile administrației publice locale pot organiza manifestări și acțiuni specifice, pentru a atrage atenția asupra discriminării și a efectelor acesteia asupra femeilor și bărbaților, iar Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.

*** Parlamentarii au legiferat, de asemenea, Ziua Națională a Ambulanței, la data de 28 iulie, pentru recunoașterea contribuției serviciilor de Ambulanță în asigurarea și menținerea stării de sănătate a cetățenilor.

Această dată a fost aleasă pentru că, la 28 iulie 1906, a apărut prima ”Salvare” din București, la inițiativa profesorului Nicolae Minovici.

*** Ziua de 4 februarie a fost declarată prin lege drept Ziua luptei împotriva cancerului.

Potrivit Cartei de la Paris, Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului este parte a campaniei universale a luptei cu cancerul. În expunerea de motive a legii, promulgată de șeful statului, se arată că în România numărul persoanelor bolnave de cancer depășește 100.000, țara noastră situându-se pe primul loc în Europa în ceea ce privește mortalitatea prin cancer uterin.

Tot prin lege, la data de 1 octombrie este marcată Ziua Națională de Luptă împotriva Cancerului de Sân.

*** Ziua Limbii Bulgare este sărbătorită la data de 24 mai. Cu această ocazie, conform legii, în localitățile în care trăiesc membri ai comunității bulgare se pot organiza manifestări culturale specifice, care pot fi susținute financiar și logistic de către autoritățile centrale și locale.

Și limba maghiară este sărbătorită printr-o lege. Ziua limbii maghiare se serbează la 13 noiembrie, dată la care sunt prezentate valorile minorității maghiare, tradițiile și obiceiurile ungurești.

*** Potrivit legislației, românii sărbătoresc pe 19 februarie „Ziua Brâncuși”, care a fost declarată sărbătoare națională.

Cu această ocazie, autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza sau sprijini logistic și material manifestări cultural-artistice.

*** Un proiect de lege care instituie zile festive se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaților și urmează să fie votat la începutul sesiunii viitoare, care începe în februarie. Este vorba despre proiectul privind declararea zilei de 19 noiembrie drept Ziua Bărbatului.

Proiectul este inițiat de cinci senatori de la PSD și PNL, care afirmă, în expunerea de motive, că Ziua Internațională a Femeii este sărbătorită anual la 8 martie, motivele celebrării fiind legate de realizările sociale, politicile și condițiile economice ale femeilor, cât și de fenomenul discriminării, iar puține persoane cunosc că există și o Zi Internațională a Bărbatului. Inițiatorii au menționat, în expunerea de motive a proiectului, citând din Wikipedia, că Ziua Bărbatului a fost inaugurată în Trinidad Tobago, în 1999 și își găsește susținere la mai multe persoane și grupuri din Australia, Caraibe, America de Nord, Asia, Europa, Africa, dar și la Organizația Națiunilor Unite.