Zile libere 2023. Pentru a preîntâmpina tragedii, precum cea de la Cluj, unde o elevă a murit înecată cu un jeleu, USR depune, la iniţiativa deputatului Alin Apostol, două proiecte de lege pentru ca tot mai mulţi români să aibă noţiuni de prim ajutor. Un proiect prevede predarea educaţiei de prim ajutor în şcoli, iar al doilea propune ca angajaţii care urmează cursuri de prim ajutor să poată solicita o zi liberă, iar angajatorii să-şi poată deconta, din impozitul pe profit, zilele libere astfel acordate, potrivit unui comunicat de presă.

„Educaţia de prim ajutor salvează vieţi. Este primul pas pe care îl putem face – să pregătim generaţiile viitoare să fie pregătite. De când am preluat mandatul, lucrez pentru a introduce Educaţia de prim ajutor în şcolile noastre. Îmi doresc ca toţi copiii să fie pregătiţi să acorde ajutor în situaţii limită. Să poată salva vieţi dacă situaţia o cere. Dar, pentru asta, trebuie ca Educaţie de prim ajutor să fie o materie atractivă, predată de specialişti cu pregătire psihopedagogică şi cu o bază practică. Copiii au nevoie să înţeleagă, să vadă, să exerseze, nu să înveţe pe de rost”, declară deputatul USR Alin Apostol.

Bucuria copiilor! Câte zile libere vor avea elevii la începutul lunii iunie. Practic, este vacanţa de dinaintea vacanţei
Proiectul de lege a fost scris în urma întrevederilor avute de deputatul USR cu experţi în prim ajutor, atât din partea Crucii Roşii, cât şi din partea DSU, cu reprezentanţi ai Consiliului Naţional al Elevilor şi ai Administraţiei Prezidenţiale.

Al doilea proiect depus propune ca angajaţii care vor să urmeze cursuri de prim ajutor să poată solicita angajatorului o zi liberă, pentru participarea la acestea, iar angajatorul să poată deconta integral la stat, din impozitul pe profit, zilele libere astfel acordate.

Alte articole

Câte zile libere vor avea românii în ianuarie 2025. Când își pot planifica prima mini-vacanta

Săptămâna de lucru de 4 zile. Minivacanţă în fiecare săptămână în Japonia şi program flexibil pentru părinţi

„70.000 de români mor anual pentru că nu primesc la timp primul ajutor. Am gândit un mecanism prin care nici să nu obligăm, nici să nu împovărăm angajatorii. Îi încurajăm pe cei care vor să urmeze cursuri de prim ajutor astfel încât, în situaţia producerii unor incidente, să poată ajuta pe cei în nevoie”, precizează Alin Apostol.

Zile libere pentru părinţi dacă şcolile şi grădiniţele intră-n grevă generală? Ce prevede legea

Zile libere 2023. Nici nu despachetează bine românii după Ziua Muncii, că vine o minivacanţă de 5 zile

Zile libere 2023. Chiar dacă încă se bucură de weekend-ul prelungit de 1 mai, românii se pregătesc de o nouă minivacanță! În luna iunie, bugetarii se vor putea bucura de cinci zile libere consecutive! Angajații din mediul privat însă, vor avea cu o zi liberă mai puțin.

Așadar, luna iunie începe cu o minivacanță pentru angajații din România. Cei care lucrează la stat se vor putea bucuar chiar de cinci zile consecutiv, iar ce de la privat vor avea trei zile libere legate, plus una în cursul săptămânii.

Ce se întâmplă cu zilele de concediu „neluate” din anul 2022, pentru angajații din România. Care este termenul limită legal
Astfel, în luna iunie vor exista trei zile de sărbători legale: 1 iunie, Ziua Copilului și cele două zile de Rusalii, 4 și 5 iunie 2023.

Pentru bugetari, minivacanța va fi mai lungă cu o zi pentru că autoritățile au decis ca ziua de vineri, 2 iunie 2023, să fie liberă pentru angajații de la stat. În acest fel, ei vor avea cinci libere consecutive.

Pentru că 1 iunie 2023 pică într-o zi de joi, angajații de la privat se vor întoarce la serviciu vineri, însă vor avea parte de un weekend prelungit, având în vedere faptul că luni, a doua zi de Rusalii, este declarată sărbătoare legală.

Ce libere legale mai au românii în 2023:

15 august — Adormirea Maicii Domnului;
30 noiembrie — Sfântul Andrei;
1 decembrie — Ziua Națională a României;
25 decembrie și 26 decembrie — Crăciunul.

Vești bune pentru milioane de români. Măsura intră în vigoare de la 1 mai

Zile libere 2023. Ce se întâmplă cu angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare

Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.  Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

Zile libere 2023. Reacţia ministrului Marius Budăi după ce s-a cerut anularea minivacanţelor din privat

Zile libere 2023. Ministrul Muncii, Marius Budăi, susţine că nu are informaţii privind un proiect legislativ care să se adreseze angajaţilor din sistemul privat şi conform căruia cei care lucrează în acest sistem ar urma să nu mai beneficieze de zilele libere legale, altele decât cele de concediu. Budăi dă asigurări că, în calitate de ministru, nu va susţine un astfel de proiect şi nu va aviza pozitiv o astfel de iniţiativă.

”Niciodată nu am făcut deosebire între cetăţenii români. Dreptul şi Codul Muncii – într-adevăr avem Codul Muncii pentru cei care lucrează în privat, dar Codul Muncii se adresează şi celor care lucrează la stat, care nu sunt funcţionari publici şi sunt personalul contractual (…) – dar nu susţin aşa ceva. Voi verifica. Dacă există aşa ceva, eu vă spun că eu, în calitate de ministru, voi da punct de vedere negativ de la Ministerul Muncii pe asemenea legislaţie”, a declarat Marius Budăi, răspunzând unor întrebări, într-o conferinţă de presă la Ploieşti.

Românii se pregătesc deja de următoarea minivacanță. Ce zile libere îi mai așteaptă în 2023 pe angajați

Romania TV anunţa, săptămâna trecută, că, în condiţiile în care antreprenori din mediul privat s-au plâns că, din cauza celor 15 zile libere legale, pe lângă cele 20 de zile de concediu de odihnă, ajung să sufere pierderi importante, ”un grup de parlamentari s-a gândit să ceară interzicerea suplimentării acestor zile libere”, iar în caz contrar, aceştia au propus măsuri compensatorii suplimentare pentru mediul privat, adică deduceri sau facilităţi fiscale. Conform sursei citate, un proiect în acest sens a fost depus la Senat.

Ziua de 1 iunie (Ziua Copilului) pică joia, iar pe 4 și 5 iunie, duminica și lunea, sunt Rusaliile, astfel că românii vor avea o minivacanță de cinci zile.

De asemenea, următoarea zi liberă legală pică pe 15 august, atunci când este sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, care pică într-o zi de marți. În iulie, septembrie și octombrie nu sunt zile libere legale.

Următoarea minivacanță va fi în perioada 30 noiembrie – 3 decembrie. În ultima zi a lunii noiembrie este Sfântul Andrei, iar pe 1 decembrie Ziua Națională a României, iar cele două sărbători pică în zilele de joi și vineri.

Ultima minivacanță din 2023 este de Crăciun, pe 25 și 26 decembrie, zile care pică lunea și marțea. Românii vor avea atunci un alt weekend prelungit.

Angajații care beneficiază de zilele libere plătite
În afară de cele 15 zile de sărbători legale, angajații pot beneficia de anumite zile libere, plătite sau nu, prevăzute în Codul Muncii prin acte specifice, reglementări și politici interne de resurse umane ale fiecărei companii. Un exemplu este concediul de odihnă.

Cele mai multe companii oferă 21 de zile de concediu pe an. Sunt și companii care oferă zile libere suplimentare. Angajații pot beneficia de câteva zile libere plătite și atunci când au evenimentele de familie (căsătorie, naștere, decesul rudelor etc.) sau atunci când își schimbă domiciliul.

Angajații din mediul privat, fără zile libere plătite de la 1 ianuarie 2024. Rămân doar cu cele 20 de zile de concediu

Salariații au dreptul și la 30 de zile de concediu fără plată, care se acordă o singură dată. Pentru situații personale, angajații pot beneficia de învoiri sau zile de concediu fără plată. Concediile se acordă și pentru creșterea copilului.

România este plină de sărbători legale, zile libere de la stat. Am ajuns la momentul de față la 15 astfel de sărbători pe an, pe lângă concediul odihnă de peste 20 de zile. Având în vedere că acestea perturbă într-un procent semnificativ activitatea din sectorul privat, iar diverse firme ajung chiar să dea faliment, o interdicție era inevitabilă.

Mai mulți parlamentari au ajuns să solicite interzicerea suplimentării numărului de zile libere legale pentru angajații din mediul privat. În cel mai rău caz, se mai pot adopta astfel de măsuri, dar doar cu condiția ca ele să fie compensate pentru angajatorii care ajung să sufere pierderi financiare importante. Într-un context economic foarte dificil, precum cel din România, atât de multe zile libere pur și simplu nu sunt fezabile pe termen lung.

Partea bună este că la numărul actual de zile libere nu se va umbla, vor rămâne neatinse. Partea mai puțin bună pentru angajați este însă că va deveni imposibil ca cele 15 zile de la momentul de față să mai fie vreodată suplimentată. În ceea ce privește calitatea proiectului legislativ înaintat în Parlament, după cum atrage atenția avocatnet.ro, acesta nu par să fie foarte bine formulat și, cel puțin în forma actuală, are mici șanse de adoptare. Chiar și așa, este menit să funcționeze ca un manifest la adresa senatorilor și deputaților pentru a nu mai adopta alte zile libere.

Propunerea legislativă privind măsurile compensatorii ale fondului de salarii în cazul instituirii de sărbători legale în care nu se lucrează a fost de curând înregistrată la Senat și, dacă ar ajunge să fie adoptată, deși este improbabil în forma sa actuală, s-ar aplica începând din ianuarie 2024.

În final, se dorește modificarea Codului Muncii pentru a se interzice majorarea numărului de libere legale. ”Modificarea prevederilor art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (…) în sensul majorării numărului zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează este interzisă în lipsa aplicării de măsuri compensatorii pentru angajatorii din mediu privat”, scrie, mai exact, la art. 1 din propunerea legislativă.

În ceea ce privește un eventual mecanism de compensare al angajatorilor, sistemul ar putea fi următorul, conform proiectului. „Prin măsuri compensatorii se înțelege dispoziții fiscale de natura facilităților, deducerilor, compensărilor sau similare al căror scop este contracararea cheltuielilor suplimentare suportate din fondul de salarii de angajatorii din mediul privat ca urmare a respectării prevederilor art. 139-142 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii”.