Zile libere 2023. În anul 2023, bugetarii vor avea noi zile libere: 23 ianuarie, 2 iunie și 14 august, dorindu-se astfel crearea unor punți între zilele deja libere și weekenduri. Veste bună este că la început de iunie, angajaţii vor avea o minivacanţă de o săptămână. 1 iunie este Ziua Copilului, 2 iunie este punte, sâmbătă şi duminică este weekend legal, iar luni este a doua zi de Rusalii.
Până atunci, credincioșii catolici sărbătoresc Paștele cu o săptămână înaintea creștinilor ortodocși. De această dată, Paștele catolic pică pe 9 aprilie 2022, atunci când creștinii ortodocși sărbătoresc Duminica Floriilor.
Paștele nu este o sărbătoare cu dată fixă, tocmai de aceea nu pică niciodată în aceeași zi. Pentru a stabili data paștelui, Biserica Catolică se raportează la calendarul gregorian, iar Biserica ortodoxă la calendarul iulian.
Paștele catolic și Paștele ortodox se sărbătoresc în zile diferite ale anului, dar există și cazuri în care se sărbătoresc în aceeași zi. Conform codului muncii, salariaţii care aparţin unui cult religios legal, creştin, au dreptul la zile libere pentru Vinerea Mare, prima şi a doua zi de Paşte. Astfel, creștinii catolici vor avea liber vineri, 7 aprilie, duminică, 9 aprilie, dar și luni, 10 aprilie.
În 2023, credincioșii catolici sărbătoresc Paștele cu o săptămână înaintea creștinilor ortodocși. De această dată, Paștele catolic pică pe 9 aprilie 2022, atunci când creștinii ortodocși sărbătoresc Duminica Floriilor.
Paștele nu este o sărbătoare cu dată fixă, tocmai de aceea nu pică niciodată în aceeași zi. Pentru a stabili data paștelui, Biserica Catolică se raportează la calendarul gregorian, iar Biserica ortodoxă la calendarul iulian.
Paștele catolic și Paștele ortodox se sărbătoresc în zile diferite ale anului, dar există și cazuri în care se sărbătoresc în aceeași zi.
Conform codului muncii, salariaţii care aparţin unui cult religios legal, creştin, au dreptul la zile libere pentru Vinerea Mare, prima şi a doua zi de Paşte. Astfel, creștinii catolici vor avea liber vineri, 7 aprilie, duminică, 9 aprilie, dar și luni, 10 aprilie.
Cum au românii liber de paştele Ortodox:
Când are loc următoarea minivacanţă pentru bugetari. Vor avea patru zile libere
În prezent, românii beneficiază de 15 zile libere legale:
Este obligatoriu pentru toți angajatorii din România. Astfel, conform noilor prevederi, repausul zilnic și repausul săptămânal sunt două drepturi distincte ale salariaților, astfel că angajatorii n-au voie să-l includă pe primul în al doilea atunci când repausul zilnic este urmat de repausul săptămânal, a stabilit recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Programul de lucru trebuie să se încadreze în limitele timpului de muncă prevăzut în contract, iar pentru munca suplimentară este nevoie de acordul angajatorului și al salariatului. Pentru salariații cu normă întreagă durată normală de lucru este de opt ore/zi și de 40 de ore/săptămână. În caz de nerespectare a acestor prevederi, angajatorul riscă sancțiuni financiare.
O Hotărârea pronunțată joi de CJUE, care a vizat o situație din Ungaria, a clarificat că un angajator n-are voie să includă repausul zilnic în cel săptămânal, indiferent despre ce situație este vorba, potrivit avocatnet.ro.
„Or, o situație în care repausul zilnic ar face parte din repausul săptămânal ar goli de conținut dreptul la repaus zilnic, privând lucrătorul de valorificarea efectivă a acestuia, atunci când beneficiază de dreptul la repaus săptămânal. În acest context, Curtea reține că directiva nu se limitează să stabilească în mod global o perioadă minimă pentru dreptul la repaus săptămânal, ci precizează în mod expres că această perioadă se adaugă perioadei aferente dreptului la repaus zilnic. Rezultă că perioada de repaus zilnic nu face parte din perioada de repaus săptămânal, ci se adaugă la aceasta, chiar dacă o precedă în mod direct.
Curtea arată totodată că dispozițiile mai favorabile pe care le prevede reglementarea maghiară, în raport cu directiva, în privința duratei minime a repausului săptămânal nu pot priva lucrătorul de alte drepturi care îi sunt conferite prin această directivă și în special de dreptul la repaus zilnic. Astfel, repausul zilnic trebuie să fie acordat independent de durata repausului săptămânal prevăzută de reglementarea națională aplicabilă”, se arată într-un comunicat de presă al CJUE.
În România, Codul Muncii prevede că salariații au dreptul, între două zile de muncă, la un repaus de minimum 12 ore consecutive. De asemenea, angajații au dreptul la un repaus săptămânal de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica.