Zile libere 2023. Astfel, ziua de 14 aprilie va fi zi liberă cu ocazia sărbătorii Vinerea Mare, ziua de 16 aprilie este sărbătorit Paştele Ortodox va fi liberă pentru că este duminică, ziua de 17 aprilie este a doua zi de Paşte care va fi considerată, de asemenea, liberă.
Bucurie pentru cei mici! Elevii au intrat în vacanța de Paște. De câte zile libere se vor bucura
Zilele libere care urmează în 2023 sunt:
1 mai — Ziua Muncii
1 iunie — Ziua Copilului
4 iunie şi 5 iunie — A doua zi de Rusalii
15 august — Adormirea Maicii Domnului
30 noiembrie — Sfântul Andrei
1 decembrie — Ziua Naţională a României
25 decembrie şi 26 decembrie — Crăciunul.
În acest an, cei care lucrează la stat vor avea în plus zilele de 2 iunie şi 14 august libere, cu scopul de a crea punţi între zilele deja libere şi weekenduri.
Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.
Încă 4 zile libere pentru angajații din România. În ce condiții le poți obține
Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.
Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.
Zile libere 2023. În anul 2023, bugetarii vor avea noi zile libere: 23 ianuarie, 2 iunie și 14 august, dorindu-se astfel crearea unor punți între zilele deja libere și weekenduri. Veste bună este că la început de iunie, angajaţii vor avea o minivacanţă de o săptămână. 1 iunie este Ziua Copilului, 2 iunie este punte, sâmbătă şi duminică este weekend legal, iar luni este a doua zi de Rusalii.
Paștele nu este o sărbătoare cu dată fixă, tocmai de aceea nu pică niciodată în aceeași zi. Pentru a stabili data paștelui, Biserica Catolică se raportează la calendarul gregorian, iar Biserica ortodoxă la calendarul iulian.
Paștele catolic și Paștele ortodox se sărbătoresc în zile diferite ale anului, dar există și cazuri în care se sărbătoresc în aceeași zi. Conform codului muncii, salariaţii care aparţin unui cult religios legal, creştin, au dreptul la zile libere pentru Vinerea Mare, prima şi a doua zi de Paşte. Astfel, creștinii catolici vor avea liber vineri, 7 aprilie, duminică, 9 aprilie, dar și luni, 10 aprilie.
În 2023, credincioșii catolici sărbătoresc Paștele cu o săptămână înaintea creștinilor ortodocși. De această dată, Paștele catolic pică pe 9 aprilie 2022, atunci când creștinii ortodocși sărbătoresc Duminica Floriilor.
Paștele nu este o sărbătoare cu dată fixă, tocmai de aceea nu pică niciodată în aceeași zi. Pentru a stabili data paștelui, Biserica Catolică se raportează la calendarul gregorian, iar Biserica ortodoxă la calendarul iulian.
Paștele catolic și Paștele ortodox se sărbătoresc în zile diferite ale anului, dar există și cazuri în care se sărbătoresc în aceeași zi.
Conform codului muncii, salariaţii care aparţin unui cult religios legal, creştin, au dreptul la zile libere pentru Vinerea Mare, prima şi a doua zi de Paşte. Astfel, creștinii catolici vor avea liber vineri, 7 aprilie, duminică, 9 aprilie, dar și luni, 10 aprilie.
Este obligatoriu pentru toți angajatorii din România. Astfel, conform noilor prevederi, repausul zilnic și repausul săptămânal sunt două drepturi distincte ale salariaților, astfel că angajatorii n-au voie să-l includă pe primul în al doilea atunci când repausul zilnic este urmat de repausul săptămânal, a stabilit recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Programul de lucru trebuie să se încadreze în limitele timpului de muncă prevăzut în contract, iar pentru munca suplimentară este nevoie de acordul angajatorului și al salariatului. Pentru salariații cu normă întreagă durată normală de lucru este de opt ore/zi și de 40 de ore/săptămână. În caz de nerespectare a acestor prevederi, angajatorul riscă sancțiuni financiare.
O Hotărârea pronunțată joi de CJUE, care a vizat o situație din Ungaria, a clarificat că un angajator n-are voie să includă repausul zilnic în cel săptămânal, indiferent despre ce situație este vorba, potrivit avocatnet.ro.
„Or, o situație în care repausul zilnic ar face parte din repausul săptămânal ar goli de conținut dreptul la repaus zilnic, privând lucrătorul de valorificarea efectivă a acestuia, atunci când beneficiază de dreptul la repaus săptămânal. În acest context, Curtea reține că directiva nu se limitează să stabilească în mod global o perioadă minimă pentru dreptul la repaus săptămânal, ci precizează în mod expres că această perioadă se adaugă perioadei aferente dreptului la repaus zilnic. Rezultă că perioada de repaus zilnic nu face parte din perioada de repaus săptămânal, ci se adaugă la aceasta, chiar dacă o precedă în mod direct.
Curtea arată totodată că dispozițiile mai favorabile pe care le prevede reglementarea maghiară, în raport cu directiva, în privința duratei minime a repausului săptămânal nu pot priva lucrătorul de alte drepturi care îi sunt conferite prin această directivă și în special de dreptul la repaus zilnic. Astfel, repausul zilnic trebuie să fie acordat independent de durata repausului săptămânal prevăzută de reglementarea națională aplicabilă”, se arată într-un comunicat de presă al CJUE.
În România, Codul Muncii prevede că salariații au dreptul, între două zile de muncă, la un repaus de minimum 12 ore consecutive. De asemenea, angajații au dreptul la un repaus săptămânal de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica.