Zile libere. Potrivit datelor oficiale furnizate de ultimul recensământ din anul 2011, 16.307.004 cetăţeni români sunt creştini ortodocşi, ceea ce reprezintă 86,45% din populaţia totală declarată a ţării.
”Pentru creştinii ortodocşi Praznicul Botezului Domnului sărbătorit anual pe data de 6 ianuarie este sărbătorit şi de către credincioşii romano-catolici, grecocatolici şi penticostali, care, potrivit aceluiaşi recensământ, însumează 7,34% din populaţia României. Sărbătoarea Botezului Domnului (Epifania) sau Bobotează, aşa cum mai este numită în termeni populari, este unică şi prin aceea că, în această zi, cea mai mare parte a credincioşilor ortodocşi sunt prezenţi la biserică pentru a primi Agheasmă Mare; în tradiţia ortodoxă”, se arată în expunerea de motive.
Social-democraţii mai arată că Sfinţirea cea Mare a apei sau Agheasmă Mare este o rânduială liturgică săvârşită doar de Bobotează. ”Susţinem cele mai sus menţionate pentru a asigura la modul concret libertatea de religie garantată la articolul nr.l8 din „Declaraţia Universală a Drepturilor Omului”, la articolul nr.lO din „Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene”, la articolul nr.9 din „Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”, la articolul nr.29 din „Constituţia României” precum şi de „Legea nr.489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor”. în mai multe state europene, ortodoxe sau catolice, precum Austria, Cipru, Croaţia, Finlanda, Grecia, Italia, Polonia, Rusia, Slovacia, Spania ori Suedia, ziua de 6 ianuarie a fost inclusă ca sărbătoare legală, zi nelucrătoare, tocmai pentru importanţa ei religioasă”, spun parlamentarii PSD, potrivit News.ro.
22b546EMEi arată că, strâns legată de sărbătoarea Botezului Domnului este cinstirea celui care a săvârşit Botezului Domnului, Sfântul Proroc loan Botezătorul, în ziua de 7 ianuarie, în fiecare an.
”Pentru creştinii ortodocşi care utilizează calendarul neîndreptat (zis de stil vechi), ziua de 7 ianuarie este importantă pentru că, la această dată, este prăznuită Naşterea Domnului. Din acest motiv, mai multe ţări din Europa, precum Belarus, Grecia, Georgia, Moldova, Rusia, Ucraina, Cipru, au reglementat data de 7 ianuarie ca sărbătoare legală în care nu se lucrează. în acest context, dată fiind importanţa religioasă a zilei de 7 ianuarie, considerăm necesară şi declararea acesteia ca sărbătoare legală în care nu se lucrează”, afirmă PSD.
”Având în vedere cele menţionate mai sus, propunem spre dezbatere şi adoptare iniţiativa legislativă pentru completarea alin.(l) al art.139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, astfel încât zilele de 6 (Sărbătoarea Botezului Domnului) şi 7 ianuarie (Soborul Sfântului Proroc loan Botezătorul), sărbători deosebit de importante pentru creştinii ortodocşi, şi nu numai, să fie declarate ca zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează”, spun iniţiatorii.
22b546FGZile libere 2023. Minivacanţă mai mare de Sărbătorile de iarnă, s-a votat în Parlament
Propunerea legislativă pentru completarea alin.(1) al art.139 din Legea nr.53/2003 – Codul Muncii a fost depusă săptămâna aceasta, la Senat şi este iniţiată de preşedintele PSD Marcel Ciolacu şi liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis.
Mai precizăm că, în afara celor 15 zile nelucrătoare de sărbători legale, angajații mai pot beneficia de anumite zile libere, remunerate sau nu. Ele sunt prevăzute în Codul muncii, în acte normative specifice sau reglementări și politici interne de resurse umane ale fiecărei companii, reglementate la nivel local sau aliniate la nivel global.
ZILE LIBERE 2022. Două zile libere pentru autorecenzare în cazul angajaţilor care au mai multe contracte de muncă
Aici sunt incluse concediul de odihnă (minimum 20 de zile), evenimentele familiale (căsătoria salariatului, căsătoria unui copil, naşterea unui copil, decesul rudelor de gradul unu sau doi), susținerea lucrării de diplomă (30 de zile concediu fără plată), situații personale, incapacitate de muncă, paternitate (5 zile + 10 zile de la nașterea copilului).
De asemenea, în baza unor legi specifice, în funcție de situație sau context, ținând cont de prevederile și normele de aplicare, întâlnim și alte tipuri de zile libere plătite, cum ar fi: pentru părinți, situații speciale și vaccinare în perioada Covid, autorecenzare, votare, consultații pe perioada sarcinii, analize copil, donarea de sânge, inițierea procedurii de adopție sau de acomodare în cazul adopției, cu plată sau fără. Fiecare dintre acestea oferă zile libere, potrivit unei analize a EY România.
Paștele ortodox va fi sărbătorit de creștinii de pretutindeni în luna aprilie, iar Paștele catolic se va sărbători de către credincioși tot în luna aprilie. Ultima data când Paștele catolic și Paștele ortodox au picat în aceeași zi a fost în anul 2017.
În 2023, Paștele ortodox pică duminică 16 aprilie, iar Paștele catolic este sărbătorit în data de 9 aprilie.
Așa cum este tradiția duminica Floriilor este sărbătorită cu o săptămână înainte de Paște. Așadar, Floriile ortodoxe sunt celebrate în data de 9 aprilie, iar cele catolice în data de 2 aprilie 2023.
Câte zile libere avem de Paște în 2023
Românii au liber în prima și în a doua zi de Paște, iar începând din anul 2018, și Vinerea Mare este zi liberă.
Zile libere legale în 2023
Zile libere 2023. Cum am putea avea, de fapt, mai multe zile libere de la stat
Încă din prima jumătate a anului 2022, mai mulți parlamentari au depus un proiect de lege care prevede ca zilele libere care pică în weekend să poată fi recuperate ca fiind zile de odihnă. Astfel, în cazul în care zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează se suprapun cu sâmbetele şi duminicile, liberele să se acorde în următoarele zile, imediat după cele de repaus săptămânal, se arăta într-o propunere legislativă, inițiată de mai mulți deputați de la PNL și PSD.
„Acordarea zilelor libere se face de către angajator. În situaţia în care zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează se suprapun peste zilele de repaus săptămânal, de regulă sâmbătă şi duminică, zilele libere se acordă în zilele care succedă celor de repaus săptămânal”, prevede proiectul.