Zile libere în plus pentru români. Săptămâna de lucru de 4 zile şi weekendul de 3 zile sunt permise și de legislația actuală

Zile libere 2023, se testează reducerea săptămânii de lucru. O bancă de la noi, de pildă, oferă această opțiune angajaților care își doresc să aibă un altfel de program decât cel clasic, de 8 ore pe zi, pentru a avea mai mult timp dedicat vieții personale.

Rezultatele sunt încurajatoare, spune Mihaela Ioniță, director de resurse umane în cadrul ING Bank România, realizată de Laura Culiță: „Pentru noi, săptămâna de lucru redusă înseamnă o rearanjare a timpului de lucru și anume – muncești cu o oră în plus timp de 4 zile pe săptămâmă și ai opțiunea să-ți iei jumătate de zi a cincea zi sau o dată la 2 săptămâni o zi liberă”

Zile libere 2023. Când este următoarea minivacanţă, se face punte! Cum îşi pot prelungi românii concediul de odihnă
Potrivit unui chestionar aplicat de bancă, 82% dintre angajați apreciază cu nota 5, pe o scară de la 1 la 5, că acest mod de lucru este unul preferat, iar 90% dintre manageri sunt încântați de acest test privind modul de lucru.
Cum funcționează săptămâna de lucru în Marea Britanie

Zile libere 2023. Ce spune legislația actuală despre weekendul de 3 zile 

Alte articole

Săptămâna de lucru de 4 zile. Minivacanţă în fiecare săptămână în Japonia şi program flexibil pentru părinţi

Zile libere în 2025. Angajații români vor avea mai multe minivacanțe, prima fiind chiar în ianuarie

Subiectul săptămânii de lucru de 4 zile nu este vehiculat de ieri-de azi la noi, însă a început să fie mai intens dezbătut odată cu pandemia și, implicit, cu nevoia de flexibilitate a programului. Dacă s-a putut să muncim de acasă, de ce nu am putea avea și 3 zile libere pe săptămână? Mai mulți parlamentari au inițiat un proiect de lege care să le ofere salariaților români un weekend de trei zile. Prin el se urmăreşte reglementarea în Codul Muncii a posibilității de a lucra 4 zile a câte 10 ore, nu și a obligativității de a face asta.

Prin urmare, dacă suntem angajați cu normă întreagă, nu mai trebuie neapărat să lucrăm 8 ore pe zi timp de 5 zile pentru a atinge norma de 40 de ore pe săptămână, ci putem negocia cu angajatorii un program flexibil: fie de 10 ore pe zi timp de patru zile (ex. de la ora 7:00 la 17:00), fie variante (ex. 3 zile de 12 ore sau alternarea între o săptămână de 5 zile lucrătoare a câte 9 ore fiecare și o săptămână de 4 zile lucrătoare cu un program zilnic tot de 9 ore), în așa fel încât să beneficiem de o zi de odihnă în plus.

Angajatorii care vor să instituie săptămâna de lucru de 4 zile trebuie să știe că legislația în vigoare le permite acest lucru.

Majoritatea companiilor au ales să continue programul-pilot, iar rezultatele testului sunt analizate de cercetători de la Boston College și Cambridge University. Un sondaj realizat recent de o platformă de recrutare arată că, în România, sunt diferențe majore între ce-și doresc angajatorii și angajatorii.

Zile libere 2023. O nouă zi de stat acasă şi pentru privaţi, şi pentru bugetari.

Zile libere. Ana Vișian, director de marketing, Best Jobs: „Pe de o parte, candidații și angajații care își doresc lucrul acesta pentru că vine cu o zi în plus pe care și-o pot dedica vieții personale. Pe de altă parte, vine perspectiva angajatorilor care încă nu sunt pregătiți pentru așa ceva – implică pe de o parte reorganizare, costuri, analiza mai atentă a business-ului, unele business-uri poate nici nu se pretează pentru așa ceva.”

Potrivit unui sondaj BestJobs, realizat recent, 8 din 10 angajați acceptă ideea unei săptămâni de lucru de 4 zile. În schimb, doar 4 din 10 angajatori împărtășesc aceeași opinie.

Codul muncii spune că „repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus”.

Potrivit dispozițiilor art. 116 alin. (1), în funcție de specificul unității sau al muncii prestate, „modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absența acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern”.

Statisticile arată că noi, românii, muncim cel mai mult din UE și nu prea alocăm timp suficient odihnei și recreerii.

„Cei care pun accent pe timp liber sunt angajații foarte tineri, între 18 și 25 de ani, care nu au încă obligații (casa și masa sunt asigurate de părinți) și cei trecuți de a doua tinerețe (între 51 și 65 de ani), ai căror copii au crescut și care nu se mai gândesc la venituri mari, ci la cum să-și trăiască viața mai plăcut și să se relaxeze”, spune Gabriel Chicioreanu, consultant în Managementul carierei (4Career).

5 zile libere în plus pentru români. Ce este „concediul de îngrijitor”
Asta se întâmplă în mediul urban (în special urbanul mare) cu cei din clasa medie. În mediul rural sau în urbanul mic, unde lumea trăiește de la o lună la alta cu salariul minim pe economie, toți angajații se gândesc doar la bani, nu mai au vreme de odihnă… Dacă li s-ar propune o a treia zi liberă, cu siguranță ar lucra-o și pe aceea pentru a-și putea rotunji veniturile și acoperi cheltuielile.”

Carevasăzică de ziua liberă în plus s-ar bucura mai degrabă cei cu cu salarii mari. Oamenii simpli nu au ce face cu ea dacă abia așteaptă ziua de muncă să mai câștige un ban.

În principiu, ideea completării legii cu un text care să stipuleze posibilitatea acoperirii celor 40 de ore de muncă săptămânale în 4 zile nu e o idee rea, pentru că angajaților care mai au treburi de rezolvat în zilele lucrătoare (mers la medic, la Fisc, la service cu mașina etc.) le-ar prinde bine o a treia zi de weekend. Aceștia și-ar da mai mult interesul la serviciu, pentru că nu ar mai fi nevoiți să se învoiască mereu sau să tot ciupească din concediu.

Este greu de crezut totuși că un angajat obișnuit să lucreze 8 ore poate fi eficient și productiv timp de 10 ore pe zi. Programul trebuie testat, verificat și aplicat pentru fiecare om în parte. Și neapărat trebuie revizuit stilul românesc de muncă, pentru că noi ne-am obișnuit să lucrăm mult, dar ineficient (nu avem cultura muncii de scurtă durată, intense și productive, cum au scandinavii, de exemplu).

Specialistul în HR recomandă mai degrabă diminuarea timpului de lucru săptămânal, de la 40 de ore la 32 de ore, fără majorarea duratei zilnice a timpului de muncă (ca la suedezi, la olandezi…), dar pentru asta ar trebui o lege nouă și o modificare serioasă a Codului muncii. „Momentan, în România, sub 40 de ore lucrate săptămânal înseamnă program de lucru part time, iar un singur job cu jumătate de normă nu poate oferi un venit care să îndeplinească toate nevoile angajatului”, explică Gabriel Chicioreanu.

Zile libere 2023. Avantajul companiilor al căror program de funcționare s-ar reduce de la 5 la 4 zile ar putea consta în reducerea costurilor cu utilitățile și valorificarea mai bună a spațiilor de lucru.

Însă pentru mulți angajatori de la noi (din domeniul comerțului, al transporturilor, al alimentației, al divertismentului etc.) care nu pot pune lacătul pe ușă vinerea, principalul inconvenient ar fi că pentru a treia zi de weekend a unor persoane ar trebui să angajeze altele. Iar asta le-ar dubla cheltuielile și nu le-ar conveni. Mulți preferă să plătească ore suplimentare salariaților existenți în echipă.