Zile libere 2023. În toate școlile în care există membri de sindicat a avut loc o grevă de avertisment miercuri, 17 mai, de la ora 11:00 și până la 13:00, după cum au anunțat reprezentanții profesorilor în cadrul unei conferințe de presă. Greva de avertisment înseamnă „încetarea tuturor activităților specifice care ar trebui să se desfășoare în unitățile de învățământ preuniversitare de învățământ preuniversitar”, deci se traduce în ore în care elevii nu vor face disciplinele de orar, ci vor fi pur și simplu supravegheați de profesori. Profesorii anunţă că vor intra din 22 mai în grevă generală, potrivit sindicatelor din Învățământ, ceea ce complică situaţia.
Legea nr. 19/2020 este cea care în prezent le permite părinților să ceară zile libere plătite pentru supravegherea copiilor în situaţiile în care activitatea şcolilor, grădiniţelor şi creşelor este suspendată sau închisă temporar. În contextul unei greve generale a cadrelor didactice, prevederile acestei legi nu sunt însă aplicabile.
O grevă de avertisment în educație a fost anunțată mâine, potrivit presei centrale, iar sindicatele din educație au anunțat că au luat decizia ca din 22 mai să aibă loc și o grevă generală în unitățile de învățământ unde există membri de sindicat (ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater”). Nemulțumirile sindicatelor sunt legate de salarizare.
Premierul Ciucă negociază miercuri cu sindicatele din Educație după ce profesorii au amenințat cu grevă generală din 22 mai. Deca: Creșterile salariale solicitate de federațiile sindicale nu fac obiectul contractului colectiv de muncă
„Fac apel către părinți să înțeleagă și recomandăm, în același timp, să țină copiii acasă, pentru că sunt foarte multe situații în care 100% au votat pentru grevă sau procentele sunt foarte mari (…) Este mai înțelept să rămână copiii acasă decât să vină la școală și să nu aibă cine să stea cu ei. Acolo unde sunt colegi care au spus nu, nu au decât să se ocupe de ei, dar grevă înseamnă încetarea lucrului și nu se pun absențe, nu se predă, nu se evaluează (…) De aceea, părinții trebuie să fie alături de noi, să înțeleagă că dacă ai lor copii vor să aibă un învățământ de calitate nu se poate ca dascălii să fie în continuare umiliți, nu se poate ca în anul 2023 un profesor debutant să câștige 2.500 de lei”, a spus liderul FSLI, Simion Hăncescu, citat de HotNews.ro.
În acest context, merită văzute opțiunile părinților care nu ar avea cu cine să-și lase copiii acasă în eventualitatea unei greve generale în anumite unități de învățământ:
a) liberele plătite pentru părinți: Legea nr. 19/2020 le permite părinților să ceară zile libere plătite pentru supravegherea copiilor în situaţiile în care activitatea şcolilor, grădiniţelor şi creşelor este suspendată sau închisă temporar din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile (inundații sau ninsori abundente) sau a altor situații extreme decretate de autorități. „Se acordă zile libere unuia dintre părinți pentru supravegherea copiilor, inclusiv pe perioada vacanțelor școlare, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ și a unităților de educație antepreșcolară, ca urmare a stării de urgență decretate în condițiile legii”, mai prevede lege. Prin urmare, situația unor greve declanșate de cadrele didactive nu s-ar putea încadra în premisele Legii 19/2020.
b) telemunca, acolo unde e posibilă: desigur, recurgerea la telemuncă sau la munca la domiciliu se poate face oricând, chiar și temporar, dacă discutăm de posibilitatea de a lucra la distanță; mai exact, în cazul telemuncii, angajatul ar trebui să-și poată duce la îndeplinire atribuțiile de muncă folosind tehnologia informației și comunicațiilor; e nevoie însă de un acord al părților, niciuna neputând să o oblige pe cealaltă să adopte, fie și temporar, regimul muncii de acasă;
c) cele până la zece zile de absență pentru situații neprevăzute: „Salariatul are dreptul de a absenta de la locul de muncă în situaţii neprevăzute, determinate de o situaţie de urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezenţa imediată a salariatului, în condiţiile informării prealabile a angajatorului şi cu recuperarea perioadei absentate până la acoperirea integrală a duratei normale a programului de lucru a salariatului”, prevede Codul muncii, însă contextul unei greve anunțate cu șase zile înainte nu bifează criteriul urgenței despre care vorbește textul de lege aici;
d) concediul fără plată: pentru rezolvarea unor situaţii personale salariaţii au dreptul la concedii fără plată, potrivit Codului muncii; într-o atare situație, a unei greve, ar fi posibilă solicitarea unor zile de concediu fără plată; desigur, e posibilă și recurgerea la concediu de odihnă;
e) zile libere pentru recompensarea muncii suplimentare, acolo unde e cazul.
Zile libere 2023. Chiar dacă încă se bucură de weekend-ul prelungit de 1 mai, românii se pregătesc de o nouă minivacanță! În luna iunie, bugetarii se vor putea bucura de cinci zile libere consecutive! Angajații din mediul privat însă, vor avea cu o zi liberă mai puțin.
Așadar, luna iunie începe cu o minivacanță pentru angajații din România. Cei care lucrează la stat se vor putea bucuar chiar de cinci zile consecutiv, iar ce de la privat vor avea trei zile libere legate, plus una în cursul săptămânii.
Astfel, în luna iunie vor exista trei zile de sărbători legale: 1 iunie, Ziua Copilului și cele două zile de Rusalii, 4 și 5 iunie 2023.
Pentru bugetari, minivacanța va fi mai lungă cu o zi pentru că autoritățile au decis ca ziua de vineri, 2 iunie 2023, să fie liberă pentru angajații de la stat. În acest fel, ei vor avea cinci libere consecutive.
Pentru că 1 iunie 2023 pică într-o zi de joi, angajații de la privat se vor întoarce la serviciu vineri, însă vor avea parte de un weekend prelungit, având în vedere faptul că luni, a doua zi de Rusalii, este declarată sărbătoare legală.
Ce libere legale mai au românii în 2023:
15 august — Adormirea Maicii Domnului;
30 noiembrie — Sfântul Andrei;
1 decembrie — Ziua Națională a României;
25 decembrie și 26 decembrie — Crăciunul.
Vești bune pentru milioane de români. Măsura intră în vigoare de la 1 mai
Zile libere 2023. Ce se întâmplă cu angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare
Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii. Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.
Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.
Zile libere 2023. Ministrul Muncii, Marius Budăi, susţine că nu are informaţii privind un proiect legislativ care să se adreseze angajaţilor din sistemul privat şi conform căruia cei care lucrează în acest sistem ar urma să nu mai beneficieze de zilele libere legale, altele decât cele de concediu. Budăi dă asigurări că, în calitate de ministru, nu va susţine un astfel de proiect şi nu va aviza pozitiv o astfel de iniţiativă.
”Niciodată nu am făcut deosebire între cetăţenii români. Dreptul şi Codul Muncii – într-adevăr avem Codul Muncii pentru cei care lucrează în privat, dar Codul Muncii se adresează şi celor care lucrează la stat, care nu sunt funcţionari publici şi sunt personalul contractual (…) – dar nu susţin aşa ceva. Voi verifica. Dacă există aşa ceva, eu vă spun că eu, în calitate de ministru, voi da punct de vedere negativ de la Ministerul Muncii pe asemenea legislaţie”, a declarat Marius Budăi, răspunzând unor întrebări, într-o conferinţă de presă la Ploieşti.
Romania TV anunţa, săptămâna trecută, că, în condiţiile în care antreprenori din mediul privat s-au plâns că, din cauza celor 15 zile libere legale, pe lângă cele 20 de zile de concediu de odihnă, ajung să sufere pierderi importante, ”un grup de parlamentari s-a gândit să ceară interzicerea suplimentării acestor zile libere”, iar în caz contrar, aceştia au propus măsuri compensatorii suplimentare pentru mediul privat, adică deduceri sau facilităţi fiscale. Conform sursei citate, un proiect în acest sens a fost depus la Senat.
Ziua de 1 iunie (Ziua Copilului) pică joia, iar pe 4 și 5 iunie, duminica și lunea, sunt Rusaliile, astfel că românii vor avea o minivacanță de cinci zile.
De asemenea, următoarea zi liberă legală pică pe 15 august, atunci când este sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, care pică într-o zi de marți. În iulie, septembrie și octombrie nu sunt zile libere legale.
Următoarea minivacanță va fi în perioada 30 noiembrie – 3 decembrie. În ultima zi a lunii noiembrie este Sfântul Andrei, iar pe 1 decembrie Ziua Națională a României, iar cele două sărbători pică în zilele de joi și vineri.
Ultima minivacanță din 2023 este de Crăciun, pe 25 și 26 decembrie, zile care pică lunea și marțea. Românii vor avea atunci un alt weekend prelungit.
Angajații care beneficiază de zilele libere plătite
În afară de cele 15 zile de sărbători legale, angajații pot beneficia de anumite zile libere, plătite sau nu, prevăzute în Codul Muncii prin acte specifice, reglementări și politici interne de resurse umane ale fiecărei companii. Un exemplu este concediul de odihnă.
Cele mai multe companii oferă 21 de zile de concediu pe an. Sunt și companii care oferă zile libere suplimentare. Angajații pot beneficia de câteva zile libere plătite și atunci când au evenimentele de familie (căsătorie, naștere, decesul rudelor etc.) sau atunci când își schimbă domiciliul.
Salariații au dreptul și la 30 de zile de concediu fără plată, care se acordă o singură dată. Pentru situații personale, angajații pot beneficia de învoiri sau zile de concediu fără plată. Concediile se acordă și pentru creșterea copilului.
România este plină de sărbători legale, zile libere de la stat. Am ajuns la momentul de față la 15 astfel de sărbători pe an, pe lângă concediul odihnă de peste 20 de zile. Având în vedere că acestea perturbă într-un procent semnificativ activitatea din sectorul privat, iar diverse firme ajung chiar să dea faliment, o interdicție era inevitabilă.
Mai mulți parlamentari au ajuns să solicite interzicerea suplimentării numărului de zile libere legale pentru angajații din mediul privat. În cel mai rău caz, se mai pot adopta astfel de măsuri, dar doar cu condiția ca ele să fie compensate pentru angajatorii care ajung să sufere pierderi financiare importante. Într-un context economic foarte dificil, precum cel din România, atât de multe zile libere pur și simplu nu sunt fezabile pe termen lung.
Partea bună este că la numărul actual de zile libere nu se va umbla, vor rămâne neatinse. Partea mai puțin bună pentru angajați este însă că va deveni imposibil ca cele 15 zile de la momentul de față să mai fie vreodată suplimentată. În ceea ce privește calitatea proiectului legislativ înaintat în Parlament, după cum atrage atenția avocatnet.ro, acesta nu par să fie foarte bine formulat și, cel puțin în forma actuală, are mici șanse de adoptare. Chiar și așa, este menit să funcționeze ca un manifest la adresa senatorilor și deputaților pentru a nu mai adopta alte zile libere.
Propunerea legislativă privind măsurile compensatorii ale fondului de salarii în cazul instituirii de sărbători legale în care nu se lucrează a fost de curând înregistrată la Senat și, dacă ar ajunge să fie adoptată, deși este improbabil în forma sa actuală, s-ar aplica începând din ianuarie 2024.
În final, se dorește modificarea Codului Muncii pentru a se interzice majorarea numărului de libere legale. ”Modificarea prevederilor art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (…) în sensul majorării numărului zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează este interzisă în lipsa aplicării de măsuri compensatorii pentru angajatorii din mediu privat”, scrie, mai exact, la art. 1 din propunerea legislativă.
În ceea ce privește un eventual mecanism de compensare al angajatorilor, sistemul ar putea fi următorul, conform proiectului. „Prin măsuri compensatorii se înțelege dispoziții fiscale de natura facilităților, deducerilor, compensărilor sau similare al căror scop este contracararea cheltuielilor suplimentare suportate din fondul de salarii de angajatorii din mediul privat ca urmare a respectării prevederilor art. 139-142 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii”.