Ziua de 19 februarie a fost declarată „Ziua Brâncuşi” pe 4 decembrie 2015 şi a intrat în vigoare trei zile mai târziu.
Potrivit actului, ziua de 19 februarie este considerată, în mod oficial, sărbătoare naţională. Cu această ocazie, autorităţile centrale şi locale pot să organizeze şi/sau să sprijine logistic şi material manifestări cultural-artistice.
19 februarie este data la care, în anul 1876, în localitatea Hobiţa, s-a născut sculptorul român Constantin Brâncuşi.
Iniţiatorii actului au afirmat că Brâncuşi este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii şi ziua naşterii sale este sărbătorită pe tot mapamondul. Din acest motiv, românii nu trebuie să fie mai prejos.
„Constantin Brâncuşi, «părintele sculpturii moderne», cum a fost denumit prima dată de America, s-a născut pe 19 februarie 1876 în Hobiţa, România. Este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, iar ziua naşterii sale este sărbătorită în toată lumea şi înscrisă în calendarul cultural universal. Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii, făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră, pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi, să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională”, scria în expunerea de motive ce a însoţit propunerea legislativă.
Printre cele mai cunoscute opere ale sculptorului se numără „Coloana fără sfârşit”, „Poarta Sărutului”, „Masa tăcerii” şi „Domnişoara Pogány”.
Noua lege stabileşte că 19 februarie este doar sărbătoare naţională, nu şi zi nelucrătoarepentru salariaţi. Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt stabilite exclusiv în Codul muncii.
Din moment ce Legea nr. 305/2015 n-a adus nicio modificare Codului muncii, lista zilelor de sărbătoare legală nelucrătoare a rămas neschimbată şi include: