ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FEMEII România are 105 femei la 100 de bărbaţi, peste media europeană, iar la grupa de vârstă 65 de ani şi peste, raportul era de aproximativ 148 de femei la 100 de bărbaţi, potrivit unui raport al Institutului Naţional de Statistică
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FEMEII. în Europa, per total, femeile muncesc mai mult decât bărbaţii, conform statisticilor, media la nivelul Uniunii Europene fiind de 64 de ore pe săptămână în cazul femeilor, în comparaţie cu 53 de ore în cazul bărbaţilor
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FEMEII În România, femeile au, de asemenea, un nivel mai ridicat de educaţie, reprezentând 60 % din numărul total al absolvenţilor de studii superioare, însă rata de angajare pe piaţa muncii este cu 12 % mai mică decât în cazul bărbaţilor.
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FEMEII Soțiile, iubitele și mamele sunt cele pentru care sunt cumpărate cadouri cel mai frecvent de Ziua Femeii, opt din zece persoane afirmând că obișnuiesc să ofere cadouri de 8 Martie, potrivit unui studiu realizat de IRES – ”Ziua Femeii – percepții și reprezentări”.Potrivit cercetării, 6 din 10 români sărbătoresc Ziua Femeii și 85% dintre femei declară că primesc cadouri de 8 Martie.
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FEMEII La nivel mondial, speranţa de viaţă la femei este mai mare decât cea a bărbaţilor, aceasta fiind explicaţia pentru numărul mai mare al femeilor care trăiesc pe Terra. Femeile japoneze au cea mai mare speranţă de viaţă din lume – 86,4 ani, fiind urmate de cele din Anglia – 82,8 ani, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor – 82,1 ani şi Scoţia – 80,7 ani. Explicaţia se regăseşte în dieta tradiţională japoneză care include alimente care au puţine calorii (cu 25 % mai puţine faţă de ţările vestice), servite în porţii egale de-a lungul zilei – peşte, cereale integrale, legume şi produse din soia, mai mult tofu şi alge marine decât oricine altcineva în lume – multe produse fiind bogate în taurină, care duce la micşorarea nivelului colesterolului şi a tensiunii arteriale.
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FEMEII Deşi în întreaga lume trăiesc mai multe femei decât bărbaţi (aproximativ 1010 femei la 1000 de bărbaţi – 51,4 % femei din total populaţie), procentual există mai puţine femei angajate cu contract de muncă full-time, dar mai multe care lucrează part-time. Tot statistic se constată că mai multe femei decât bărbaţi deţin o diplomă universitară, 91% din asistenţii medicali din lume sunt femei, 98% din personalul care se ocupă cu educaţia copiilor din grădiniţe şi şcoli sunt tot femei. Desigur există şi domenii ce sunt apanajul bărbaţilor – 92% din inginerii electronişti şi 98% dintre piloţii şi inginerii de zbor fiind de sex masculin.
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FEMEII România are 105 femei la 100 de bărbaţi, peste media europeană, iar la grupa de vârstă 65 de ani şi peste, raportul era de aproximativ 148 de femei la 100 de bărbaţi, potrivit unui raport al Institutului Naţional de Statistică
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FEMEII. în Europa, per total, femeile muncesc mai mult decât bărbaţii, conform statisticilor, media la nivelul Uniunii Europene fiind de 64 de ore pe săptămână în cazul femeilor, în comparaţie cu 53 de ore în cazul bărbaţilor
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FEMEII În România, femeile au, de asemenea, un nivel mai ridicat de educaţie, reprezentând 60 % din numărul total al absolvenţilor de studii superioare, însă rata de angajare pe piaţa muncii este cu 12 % mai mică decât în cazul bărbaţilor.
Citeşte şi Horoscop martie 2017: Cum stai cu banii în această lună
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FEMEII Soțiile, iubitele și mamele sunt cele pentru care sunt cumpărate cadouri cel mai frecvent de Ziua Femeii, opt din zece persoane afirmând că obișnuiesc să ofere cadouri de 8 Martie, potrivit unui studiu realizat de IRES – ”Ziua Femeii – percepții și reprezentări”.Potrivit cercetării, 6 din 10 români sărbătoresc Ziua Femeii și 85% dintre femei declară că primesc cadouri de 8 Martie.
”Cadourile oferite cel mai frecvent cu ocazia zilei de 8 Martie sunt florile. Preferințele femeilor în ceea ce privește cadourile primite cu ocazia zilei de 8 Martie corespund, în mare, cu ceea ce primesc deja; ele își doresc să le fie oferite flori, bijuterii, parfumuri, obiecte vestimentare, cosmetice”, afirmă realizatorii cercetării.
De asemenea, 8 din 10 respondenți cred că este nevoie de o zi specială pentru a sărbători femeile și o cincime dintre cei intervievați ar prefera ca șefii lor să fie persoane de gen feminin.
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FEMEII Cercetarea mai relevă faptul că hărnicia, frumusețea, blândețea, înțelegerea, tandrețea/bunătatea, sensibilitatea/gingășia/delicatețea — sunt identificate drept principale calități ale femeilor, în timp ce realismul/simțul practic, hărnicia/puterea de muncă, siguranța/stăpânirea de sine și respectul față de femei/politețea — sunt principale calități ale bărbaților.
În cazul disputelor în cuplu, aproximativ o treime dintre respondenții care sunt căsătoriți sau trăiesc în uniune consensuală declară că femeia este cea care are ultimul cuvânt, iar aproximativ un sfert menționează bărbatul.
Citeşte şi Concert Andra, Smiley şi Direcţia 5 pe 8 martie, în Piaţa Universităţii
Majoritatea respondenților sunt mulțumiți de viața lor de familie, de viața de cuplu, de cea socială și de cea profesională. Satisfacția cea mai ridicată este exprimată cu privire la viața de familie, iar procentul cel mai ridicat al nemulțumirilor e legat de viața socială.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), în acest an, Ziua Internaţională a Femeii, sărbătoare celebrată pentru prima oară de Naţiunile Unite pe 8 martie 1975, este dedicată evocării progreselor realizate în implementarea drepturilor femeii, la 20 de ani de la Declaraţia şi Programul de acţiune de la Beijing, documentul istoric din 1995 asumat de 189 de state ale lumii. Programul de acţiune de la Beijing vizează 12 domenii sensibile, având ca perspectivă unică o lume în care fiecare femeie şi fiecare fată să-şi poată alege în mod liber destinul, beneficiind de educaţia şi veniturile necesare într-o societate liberă de violenţă şi discriminare.
Deviza aleasă de ONU pentru celebrarea din acest an este „Mai multă putere femeii, mai multă putere omenirii: Imaginează-ţi!”.
Ziua Internaţională a Femeii, marcată pe 8 martie, a fost la începuturi o expresie a dorinţei femeilor muncitoare de dobândire a unor drepturi, însă, de-a lungul timpului, s-a transformat într-un prilej de sărbătorire a feminităţii şi a reprezentantelor sexului frumos, indiferent de religie şi rasă.
În prezent o zi a bucuriei pentru toate femeile, care primesc flori şi diferite cadouri, sărbătoarea de 8 Martie a fost percepută mult timp drept un moment în care erau afirmate drepturile sociale şi politice ale femeilor, precum şi progresele făcute în ceea ce le priveşte.
Apărută într-o vreme a marilor tulburări sociale, Ziua Internaţională a Femeii s-a ales şi cu moştenirea protestului tradiţional şi a activismului politic. În anii de dinainte de 1910, destul de multe femei din ţările dezvoltate industrial munceau. Slujbele lor, majoritatea în domeniul textilelor şi al serviciilor casnice, erau însă supuse discriminării sexuale şi erau plătite mult mai prost decât cele ale bărbaţilor. Au apărut organizaţiile sindicale, iar de aici până la revoltele industriale n-a mai fost decât un pas.
În SUA, opresiunea şi discriminarea fac ca femeile să devină tot mai implicate în campanii pentru a determina o schimbare. În 1908, 15.000 de femei au manifestat la New York cerând un program de muncă mai scurt, salarii mai bune şi drept de vot.
Un an mai târziu, în urma unei declaraţii a Partidului Socialist din America, prima Zi Naţională a Femeii a fost sărbătorită în Statele Unite ale Americii pe 28 februarie. Femeile americane au continuat să marcheze această sărbătoare în ultima duminică din februarie până în 1913.
În 1910, cea de-a doua Conferinţă Internaţională a Femeilor Muncitoare s-a ţinut la Copenhaga. O femeie pe nume Clara Zetkin, lidera organizaţiei femeilor din Partidul Social Democrat din Germania, a adus în discuţie ideea de a stabili o Zi Internaţională a Femeii, o sărbătoare care să fie marcată în aceeaşi zi în toate ţările, în sprijinul luptei femeilor pentru drepturile lor. Cele peste 100 de femei din 17 ţări care au participat la conferinţă, reprezentând sindicate, partide socialiste, cluburi de femei angajate şi incluzându-le pe primele trei femei alese în Parlamentul Finlandei, au aprobat în unanimitate ideea lansată de Clara Zetkin.
Astfel, în urmă cu 100 de ani, pe 19 martie 1911, a fost sărbătorită prima Zi Internaţională a Femeii, în Austria, Danemarca, Germania şi Elveţia. Peste un milion de femei şi bărbaţi au participat în această zi la manifestaţii pentru ca femeilor să li se acorde drepturi legate de muncă, dreptul la vot, educaţie şi de a deţine funcţii publice.
Cu toate acestea, la mai puţin de o săptămână, pe 25 martie 1911, a izbucnit incendiul de la fabrica de textile Triangle Shirtwaist, din New York, în care şi-au pierdut viaţa peste 140 de femei, multe dintre ele fiind imigrante de origine evreiască sau italiană şi având vârste cuprinse între 16 şi 23 de ani. Acest accident a atras atenţia asupra condiţiilor de muncă şi a dus la îmbunătăţirea legislaţiei americane în domeniu.
În zorii Primului Război Mondial, în timpul campaniilor pentru pace, rusoaicele au sărbătorit pentru prima dată Ziua Internaţională a Femeii în ultima duminică din februarie 1913. În acelaşi an, după consultări şi discuţii, Ziua Internaţională a Femeii a fost mutată pe data de 8 martie. În 1914, femeile din întreaga Europă au manifestat împotriva războiului şi pentru solidaritate între femei.
În 1917, în ultima duminică a lunii februarie, femeile din Rusia au declanşat o grevă pentru „pâine şi pace”, după ce peste două milioane de soldaţi ruşi şi-au pierdut viaţa în timpul războiului. Această grevă s-a dovedit a fi prima etapă a Revoluţiei bolşevice, iar patru zile mai târziu, ţarul a fost forţat să abdice. Guvernul provizoriu a acordat femeilor dreptul la vot. Greva a început pe 23 februarie după calendarul iulian, ceea ce reprezintă ziua de 8 martie după calendarul gregorian, care este cel mai răspândit.
În urma Revoluţiei din octombrie 1917, bolşevica Alexandra Kollontai l-a convins pe Lenin să oficializeze Ziua Internaţională a Femeii în Uniunea Sovietică.
De la apariţia ei în cadrul mişcării socialiste, Ziua Internaţională a Femeii a căpătat tot mai multă recunoaştere de la an la an, ajungând să fie sărbătorită în ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare deopotrivă.
Citeşte şi ZODIA care va câştiga o sumă uriaşă la LOTO în luna martie
Astfel, 1975 a fost declarat „Anul Internaţional al Femeii” de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Începând cu acest an, Ziua Internaţională a Femeilor a fost adoptată de multe dintre Guvernele ţărilor care până atunci nici nu aflaseră de existenţa ei.
Multe s-au întâmplat de-a lungul timpului de Ziua Femeii, unul dintre lucrurile spectaculoase petrecându-se în Iran, în 1982, când femeile au recurs la unul dintre cele mai curajoase gesturi ale existenţei lor: şi-au dat la o parte, întreaga zi, vălul care le acoperea faţa.
În prezent, Ziua Femeii, popularizată mai mult ca „Ziua Mamei” în perioada comunistă, este o sărbătoare oficială în Afganistan, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Burkina Faso, Cambodgia, China, Cuba, Georgia, Guinea-Bissau, Eritrea, Kazahstan, Kârgâzstan, Laos, Madagascar, Republica Moldova, Mongolia, Muntenegru, Nepal, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Uganda, Ucraina, Uzbekistan, Vietnam şi Zambia. Pe de altă parte, este sărbătorită, fără a fi o sărbătoare oficială, în ţări precum Croaţia, Serbia, Bulgaria, România şi Letonia.
În această zi se obişnuieşte ca bărbaţii să dăruiască flori şi mici cadouri femeilor din viaţa lor – soţiilor, iubitelor, mamelor, fiicelor şi colegelor. În România şi Bulgaria, se păstrează obiceiurile de dinainte de căderea comunismului, când, de 8 martie, de Ziua Mamei, copiii făceau cadouri mamelor, bunicilor, învăţătoarelor şi profesoarelor.
În România, Ziua Mamei a fost în schimb declarată sărbătoare publică începând din 2010 şi este sărbătorită în prima duminică a lunii mai.
Google îşi schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.