Această activistă împotriva corupţiei era puţin cunoscută înainte să obţină o victorie zdrobitoare în alegerile prezidenţiale, la 31 martie, cu 58,4% din voturile exprimate, învingându-l pe Maros Sefcovic, un comisar european susţinut de partidul aflat la putere, Smer-SD.
Ea încarnează, consideră mulţi, o contrapondere a populiştilor aflaţi la putere şi a profitat de o reacţie de sfidare a electoratului a coaliţiei guvernamentale, la un an de la criza provocată de asasinarea unui jurnalist de investigaţie.
„Eu nu mă aflu aici pentru a conduce, ci pentru a servi cetăţenii şi locuitorii Slovaciei”, a declarat noua preşedintă, într-un discurs de învestire considerat straniu de moderat de către unii analişti, după ce nu s-a zgârcit deloc în critici la adresa Guvernului în campania prezidenţială.
„Îmi ofer competenţele, emoţia şi o abordare sănătoasă de activistă”, a spus ea.
În urma ceremonei de învestire, ea s-a dus pe jos într-o catedrală din apropiere pentru a asista la o slujbă ecumenică, a dat mâna cu oameni pe drum şi a prezidat o masă cu persoane în vârstă venite din toată ţara.
Acest discurs inaugural „a fost consensual şi pozitiv”, a apreciat analistul politic Juraj Marusiak. „Ea nu vrea să creeze disensiuni, ci să unească”, a declarat el pentru AFP.
În discursul său, Caputova şi-a reiterat susţinerea fără echivoc a apartenenţei Sloveniei la UE şi NATO şi a subliniat urgenţa de a proteja mediul.
Larga victorie a lui Caputova în alegerile prezidenţiale se poate explica, potrivit unor experţi, printr-un val de nemulţumire populară faţă de putere, în urma asasinării jurnalistului de investigaţie Jan Kuciak şi a partenerei sale, anul trecut.
Jurnalistul se pregătea să publice un articol despre presupuse legături între politicieni slovaci şi mafia calabreză ‘Ndragheta.
Caputova a participat, la acea vreme, împreună cu mii de slovaci, la manifestaţii de o amploare fără precedent care au antrenat demisia premierului Robert Fico.